Pentru a vă răspunde la această întrebare noi am încercat să prezentăm evoluția societății primitive pe teritoriul țării noastre.
Paleoliticul este cea mai lungă perioadă din istoria omenirii, marctă de evoluția foarte lentă a procesului de antropogeneză (antropos = om), care se desfășoară în condiții climatice extrem de dificile (glaciațiuni). Tipurile vechi de oameni (hominizi) erau total dependente de ceea ce le oferea natura, (așa numita economie prădalnică, bazată pe cules, vânat și pescuit). 
Astfel evoluția omului a mers mână în mână cu evoluția uneltelor, prin perfecționarea tehnicilor de prelucrare, chiar dacă, pe tot parcursul paleoliticului, uneltele de piatră au fost obținute doar prin cioplire. În urma diversificării repertoriului de unelte, a cunoașterii si folosirii în propriul interes al tainelor naturii, ei s-au putut stabili un timp mai îndelungat într-o zonă, exploatându-i sistematic resursele. Stabilitatea a condus treptat la o organizare socială superioară, depășindu-se stadiul hoardei (sau cetei) primitive (care perpetua în mare măsură, regulile ce guvernează lumea animală, punându-se astfel bazele comunităților gentilice, bazate pe descendență comună și înrudire.Lunga perioadă a paleoliticului a fost împărțită în 5 faze mari, din ce în ce mai scurte, pe măsura accelerării evoluției.
Protopaleoliticul (c.2.000.000./1.800.000-700.000), corespunzând perioadei preglaciare, precum și primelor două glaciațiuni (Biber și Donau), care se datează aproximativ între 1.000.000 și 700.000. Din punct de vedere antropologie, prima subfază cunoaște apariția hominizilor, de tipul Australopithecus (pithecon =maimuță; austral= sudic),
în timp ce în a doua jumătate este atestat paleoantropul făuritor de unelte (Homo habilis).
Pe teritoriul țării noastre începuturile protopaleoliticului se leagă de prezența ipotetică a unor urme de activitate umană, descoperite în bazinul Oltețului, la Bugiulești. Ele constau dintr-o aglomerare de oase, provenite de la circa 30 de animale (fără conexiune anatomică) și care ar reprezenta resturi de bucăți rupte din corpurile unor animale, ucise de o ceată de vânători primitivi. Printre oase se aflau și câteva pietre, care ar fi fost folosite la spargerea acestora și care nu puteau ajunge în acel loc prin rularea de către ape, deoarece panta nu era accentuată. Complexul a fost atribuit ipotetic unor ființe de tip Austrlalopithec, prin comparația cu situația similară din cunoscuta stațiune de la Oldway (Tanzania), unde s-au descoperit și schelete de hominizi, de la care proveneau vestigiile de acest tip. Îceputurile existenței omului pe teritoriul României trebuie puse în legătură și cu primele unelte făurite de ei, etapă ce s-ar putea data după data de 1.000.000., în consens cu descoperirile făcute și în alte zone ale Europei.
Paleoliticul inferior se caracterizează printr-o cioplire mai atentă a aproape întregii suprafețe a pietrei. Se obțin astfel două categorii de unelte: toporașe și așchii. Tehnica de cioplire a cunoscut și ea o evoluție: prima în etapa mai veche, se lovea "bloc contra bloc", obținându-se toporașe de tip abbevillian
și așchii de tip clactonian
și o a doua mai nouă în care se pregătea suprafața de lovire, astfel că percuția era dirijată mai precis, obținându-se toporașe de tip acheulean
și așchii de tip levalloisian.
În România există dovezi de utilizare a focului, o vatră, descoperită la Mitoc, pe Prut în județul Botoșani.
Sperăm că aceaste următoare perioade pe care le vom prezenta o să vă stârnească și mai mult curiozitatea și totodată să lămurească și mai mult această dilemă:"de unde venim?". Paleoliticul mijlociu se caracterizează prin așa numita cultură musteriană, în timpul căreia comunitățile neanderthaliene locuiesc un timp în aceleași locuri (mai ales peșteri și adăposturi sub stâncă, dar și așezări în aer liber), formându-se straturi groase de resturi materiale, care pot atinge câțiva metri grosime: la Ohaba-Ponor și la Nandru 2 m, iar la Ripiceni-Izvor chiar și 5 m.
Din punct de vedere al utilajului litic, această cultură se caracterizeaza atât prin persistența vechilor tipuri levalloisiene, cât și prin apariția unor noi tipuri de unelte: dăltița,vârful și răzuitoarea (în forma literei D). Apar, de asemeni, primele unelte de os.
Paleoliticul superior cunoaște o foarte largă diversificare a undeltelor, care ajung la peste o sută de tipuri. Acest fapt a fost posibil prin introducerea unei noi tehnici (obținerea lamelor, care prin retușarea ulterioară, puteau fi transformate în cele mai diverse unelte). Paleoliticul superior se caracterizează prin două culturi: aurignacian (cu cel puțin cinci etape)
și gravettian, de ascpect oriental (cu șapte etape de evoluție).
Locuirile sunt din ce în ce mai mult mult, sub cerul liber, construindu-se colibe din piei de animale, pe un cadru lemnos sau din oase lungi. Se constată o perfecționare a tehnicii de vânătoare (sunt utilizate vârfurile lungi și subțiri, de tip La Gravette img de mai sus), dar și a celei de recoltare, prin utilizarea unor săpăligi din os sau corn, pentru scoaterea rădăcinilor și tuberculilor comestibili, precum cele descoperite la Crasnaleuca și Cotu Miculinți (jud Botoșani).
Acest recoltat aflat în fază incipientă constituie o etapă importantă spre supravegherea ulterioară a terenurilor cu plante și apoi spre cultivarea plantelor, în neolitic.
Pe plan spiritual, se constată și la noi, la fel ca în apusul Europei, începutul manifestării artistice, constând în statuete sculptatet în piatră (Lapoș, jud Prahova, Cosăuți, jud. Soroca)
amulete de silex (Mitoc, jud Botoșani), de cretă (Cosăuți, Cotu Miculinți) sau de os (Brânzeni, jud. Bălți), picturi rupestre (Cuciulat, jud Sălaj), instrumente muzicale de os pentru suflat (Moldova, pe Nistrul superior). Asemenea descoperiri atestă existența unei vieți religioase, cu ceremonii rituale, în cadrul cărora magia și șamanismul jucau desigur un rol de seamă.
Epipaleoliticul a însemnat schimbarea fundamentală a climatului și a mediului ambiant, ca urmare a retragerii calotei glaciare. Animalele mari, adaptate unei clime aspre, s-au retras și ele treptat spre nord, fiind urmate de numeroase grupuri de vânători, în timp ce alte comunități se adaptau la noiile condiții, căutânduși mijloace de subzistență alternative. Aceasta a provocat mari mișcări și amestecuri de populații, constatându-se o fărâmițare a ariilor culturale. Trăsătura principală a uneltelor epipaleolitice o constituie microlitismul, care se poate explica atât prin perfecționarea tehnicilor de prelucrare a silexului (rezultând sporirea cantității de undelte finisate, chiar prin așchii minuscule), cât și prin adaptarea utilajului de vânătoare (vârfurile) la scăderea vânatului mare în favoarea celui de mici dimensiuni.
Evoluția culturală cunoaște un orizont mai vechi legat încă de tradițiile gravettianului reprezentat prin cultura aziliano-romanelliană( în sud-vestul țării) și prin cultura swideriană (în Carpații Orientali); dar și un altul mai nou reprezentat prin cultura tardenoisiană (specifică Europei estice și centrale).
Sperăm că acest material o să fie apreciat de dumneavoastră și a lămurit unele probleme legate de apariția și evoluția omului pe teritoriul țării noastre.
Paleoliticul inferior se caracterizează printr-o cioplire mai atentă a aproape întregii suprafețe a pietrei. Se obțin astfel două categorii de unelte: toporașe și așchii. Tehnica de cioplire a cunoscut și ea o evoluție: prima în etapa mai veche, se lovea "bloc contra bloc", obținându-se toporașe de tip abbevillian
și așchii de tip clactonian și o a doua mai nouă în care se pregătea suprafața de lovire, astfel că percuția era dirijată mai precis, obținându-se toporașe de tip acheulean
și așchii de tip levalloisian.
În România există dovezi de utilizare a focului, o vatră, descoperită la Mitoc, pe Prut în județul Botoșani.
Sperăm că aceaste următoare perioade pe care le vom prezenta o să vă stârnească și mai mult curiozitatea și totodată să lămurească și mai mult această dilemă:"de unde venim?". Paleoliticul mijlociu se caracterizează prin așa numita cultură musteriană, în timpul căreia comunitățile neanderthaliene locuiesc un timp în aceleași locuri (mai ales peșteri și adăposturi sub stâncă, dar și așezări în aer liber), formându-se straturi groase de resturi materiale, care pot atinge câțiva metri grosime: la Ohaba-Ponor și la Nandru 2 m, iar la Ripiceni-Izvor chiar și 5 m.
Din punct de vedere al utilajului litic, această cultură se caracterizeaza atât prin persistența vechilor tipuri levalloisiene, cât și prin apariția unor noi tipuri de unelte: dăltița,vârful și răzuitoarea (în forma literei D). Apar, de asemeni, primele unelte de os.
Paleoliticul superior cunoaște o foarte largă diversificare a undeltelor, care ajung la peste o sută de tipuri. Acest fapt a fost posibil prin introducerea unei noi tehnici (obținerea lamelor, care prin retușarea ulterioară, puteau fi transformate în cele mai diverse unelte). Paleoliticul superior se caracterizează prin două culturi: aurignacian (cu cel puțin cinci etape)
și gravettian, de ascpect oriental (cu șapte etape de evoluție).
Acest recoltat aflat în fază incipientă constituie o etapă importantă spre supravegherea ulterioară a terenurilor cu plante și apoi spre cultivarea plantelor, în neolitic.
Pe plan spiritual, se constată și la noi, la fel ca în apusul Europei, începutul manifestării artistice, constând în statuete sculptatet în piatră (Lapoș, jud Prahova, Cosăuți, jud. Soroca)
Epipaleoliticul a însemnat schimbarea fundamentală a climatului și a mediului ambiant, ca urmare a retragerii calotei glaciare. Animalele mari, adaptate unei clime aspre, s-au retras și ele treptat spre nord, fiind urmate de numeroase grupuri de vânători, în timp ce alte comunități se adaptau la noiile condiții, căutânduși mijloace de subzistență alternative. Aceasta a provocat mari mișcări și amestecuri de populații, constatându-se o fărâmițare a ariilor culturale. Trăsătura principală a uneltelor epipaleolitice o constituie microlitismul, care se poate explica atât prin perfecționarea tehnicilor de prelucrare a silexului (rezultând sporirea cantității de undelte finisate, chiar prin așchii minuscule), cât și prin adaptarea utilajului de vânătoare (vârfurile) la scăderea vânatului mare în favoarea celui de mici dimensiuni.
Evoluția culturală cunoaște un orizont mai vechi legat încă de tradițiile gravettianului reprezentat prin cultura aziliano-romanelliană( în sud-vestul țării) și prin cultura swideriană (în Carpații Orientali); dar și un altul mai nou reprezentat prin cultura tardenoisiană (specifică Europei estice și centrale).
Sperăm că acest material o să fie apreciat de dumneavoastră și a lămurit unele probleme legate de apariția și evoluția omului pe teritoriul țării noastre.
15 februarie 2011 la 11:44
Sa inteleg din imaginile de mai sus ca sustii faptul ca ai evoluat dintr-o maimuta :) ?
15 februarie 2011 la 11:58
Dragă cititorule, imaginile însoțesc textul, din text aflăm că personajele din imagine se numesc hominizi. Până în prezent ei sunt singura noastră pistă spre adevăr! PS eu nu susțin nimic, prezint faptele așa cum reies din studii, personal știu că am evoluat din mama :). Te mai așteptăm și cu noi opinii
15 februarie 2011 la 12:59
Parerea mea ar fi fost ca era bine sa iti sustii parerea ta, nu a unor articole pe care le-ai gasit. Ar fi fost mai interesant. Te sfatuiesc sa citesti Biblia, si apoi sa studiezi fizica cuantica (mai nou acestia sunt de acord cu existenta lui Dumnezeu si incearca sa demonstreze aceasta, si daca s-ar intampla ceva cu adevarat in 2012).
15 februarie 2011 la 13:15
Articolele nu sunt doar găsite sunt studiate, studii recunoscute, studii pe care le am parcurs în timpul facultății de istorie,sfatul meu e să citesti Istoria veche a României. Preistoria, Iasi, 1999 (ed. a II-a: 2000; ed. a III-a: 2001)unde vei găsi toate informațiile. Nu putem trece cu vederea argumetele solide. Cât despre fizica cuantica ei acceptă ideea unei energii gen documentarul The Secret :) Este minunat totuși să vedem că lumea este preocupată de cultură. Aștept argumente noi :)
15 februarie 2011 la 18:56
Mi-a placut si mie istoria. Banuiesc ca te documentezi si in prezent [nu te rezumi doar la ce ai studiat in facultate si la cartile din anii 2000-2002]. Eu sunt chipul si asemanarea lui Dumnezeu, si ma indoiesc ca Dumnezeu ar fi o maimuta. Si da, fizica cuantica accepta aceasta idee, care de curand a fost demonstrata, prin separarea unui foton (particula din care e facuta lumea in care traim) pe care au despartit-o in 2, iar cele doua jumatati au fost purtate la 22km distanta una de alta, rezultatul fiind ca orice ar fi facut unei particule, simtea si reactiona la fel cealalta de la o distanta de 22km. Acum ideea este ca ca tot ce se intampla in univers este cauza actiunilor noastre. De asta ne-a creat Dumnezeu, un singur trup, un singur tot, fiecare isi are partea lui in univers, si daca cineva greseste efectele se vad oriunde. + multe alte scrieri si tablite nu doar ale mayasilor, zeii carora se inchina oamenii din diferite parti ale globului toti au asemanari intre ei, majoritatea intruchipati printr-o reptila sau ceva asemanator (sarpe,dragon,balaur ) si usor usor stiinta se leaga de religie, daca ai fi interesat as sta sa iti pun toate asemanarile cap la cap. Nu poti sa crezi si in Dumnezeu si in evolutie. Sa lasam animalele la animale si oamenii la oamenii.
15 februarie 2011 la 19:18
Oau... Bv te documentezi,dar repet hominizii nu sunt una si aceiasi cu o maimuță.Te rog citește întreg articolul cu atenție. Existența lor este datată doar pe teritoriul României de peste 2 000 000 de ani.Aceste fapte sunt demonstrate în toată lumea.Lume ce se află într-o continuă dezvoltare. Îți recomand să citești și articolul legat de Geneză.O singură întrebare asupra căreia te rog să reflectezi : Oare cum măsurăm cele 6 zile în care a fost creat pământul? Cu siguranță nu asemenea celei de 24 de ore... :) Sunt multe întrebări la care nu s-au aflat încă răspunsurile, dar și mai multe pot fi puse spre a afla adevărul. Aceasta este si treaba istoriei! Progresul constă în înțelegerea trecutului!
15 februarie 2011 la 19:48
Biblia de la Geneza la Apocalipsa este cea mai codificata carte. Anul gregorian dupa care ne ghidam si acum, a fost introdus in anii 1500 (aprox) bineinteles ca in trecut erau alte masuratori, chiar azi am urmarit un documentar in care se spunea ca ziua se micsoreaza din ce in ce mai tare, daca acum cativa ani buni avea 24 ore acum are 16; nu am stat sa aprofundez, dar am considerat ca este de luat in seama si de cautat daca e chiar adevarat:). Progresul nu consta strict in intelegerea trecutului, parerea mea e ca oamenii se opresc prea mult la intrebari legate de trecut: de unde vin, oare cum era pe timpul lui x, oare chiar a existat z, in loc sa puna accentul pe prezent si pe modul cum ar putea imbunatati societatea in care traim. Oamenii se raporteaza prea mult la trecut, in loc sa traiasca prezentul cu tot ce ne-a fost dat.. dar asta e in natura noastra.. mereu in cautarea absolutului.
15 februarie 2011 la 20:03
Draga cititorule respect părerile tale dar trebuie să înțelegem faptul că toate "noile" descoperiri își au originea în trecut. Ele sunt doar îmbunătățirile aduse vechilor descoperiri. Pe acest fapt se bazează progresul. Ființa umană este rațională și trebuie să își recunoască trecutul și să îl înțeleagă pentru că tot veni vorba de "Sa lasam animalele la animale si oamenii la oamenii" :)Tocmai neînțelegerii trecutului și a repetării greșelilor din trecut societatea nu este îmbunătățită așa cum te ai exprimat și tu. Țin să iți amintesc că "trecutul" este generatorul tuturor lucrurilor, inclusiv al perfecționării. Te rog să te gândești la faptul că nu putem vorbi de o naționalitate unde nu este cunoscut trecutul.Cum ar fi fost să nu fie notate toate cunoștințele și învățăturile trecutului în cărți??? Oare ce s-ar fi întâmplat dacă omul nu ar fi fost curios? :)
15 februarie 2011 la 21:10
Nu ma refer la carti si la ceea ce ne-a fost lasat sa studiem, cand vorbesc despre trecut. M-am referit strict la articolul tau si la hominizi. Si eu iti respect articolul, dar ideea cautarii lui "Adam" in trecut mi se pare o hula la adresa lui Dumnezeu (punand la indoiala creatia si cuvantul Lui), mai ales prin faptul ca il asemeni cu un hominid (fiinta bipeda cu dentitie umana). Nu sunt decum sustinatoarea evolutionismului, poate probabil doar a evolutiei omului spiritual; bineinteles ca pe langa acestea au mai fost in trecut multe lucruri,vietati despre care nu am aflat si poate nu vom afla niciodata, DAR de la a evolua in gandire si in viata materiala ca urmare a dorintelor noastre, la o evolutie hominid-om...
Apropo s-a mai descoperit o gorila bipeda luna trecuta http://www.telenews.ro/articol/ambam-gorila-bipeda-a-facut-senzatie-pe-youtube-1820.html ma gandesc poate se va face un studiu al evolutiei urmasilor ei.. si cine stie in 3 milioane de ani poate vor lucra intr-o fabrica de tesatorie! :P
15 februarie 2011 la 21:25
mie imi place articolul dar de ce a intrat dumnezeu si biblia in discutie nu inteleg pana la urma stramosii nostri si-au dat seama ca e mai usor sa-si faca rost de mancare si sa o manance mai usor cu ajutorul unor unelte decat cu mainile goale e simplu
15 februarie 2011 la 21:36
repet articolul trebuie citit integral... este pacat sa interpretam faptele... Prin articol nu se neaga existenta lui Dumnezeu.Chiar din titlu se poate observa Societatea Primitivă - de unde "venim" ? este vorba de aparitia formelor de viata evoluate pe teritoriul tarii noastre. Mai mult daca ne lasam pacaliti asa, si nu cautam solutii decat in filme fanteziste poate ne am merita soarta descrisa de tine mai sus :)
16 februarie 2011 la 00:30
Ptr anonim: Si mie imi place articolul este foarte amplu, nici n-am zis altceva. Daca esti de acord ca stramosii tai semanau cu tine, nu am ce sa protestez. Si a intrat Dumnezeu in discutie pentru ca eu nu seman cu Australopithecus [in special poza 2,3]Te sfatuiesc sa citesti mai multe carti, documentare, etc ca sa faci legatura si sa nu mai zici "eu nu inteleg" :P Nu ma dau mare ca m-am mai documentat pe ici pe colo, dar cred ca e in sinele fiecaruia dorinta de afla de unde vine si incontro se indreapta!
Angelo ai dreptate e bine pentru fiecare sa caute si sa se documenteze, sa isi sustina pdv decat sa fie o minte inchisa, dar prea putini fac asta, anume sa caute cu adevarat, unii au vazut si ei un documentar si gata numai despre ala vorbesc, altii cum au invatat la scoala, altii cum au invatat in familie, rar mai citesc sau vorbesc cu cineva care poate aduce argumente asupra credintei sale, a ideei de unde se trage, sau a parerii proprii de "cum a inceput totul"
17 februarie 2011 la 10:25
Ia uite mai la romani, toti sunt cititi si documentati... Extraordinar domnule... Acesta banuiesc eu ca se doreste a fi un articol informativ cu o mica particica de istorie... Minunat. Cum noua insa ne place sa desfiintam orice initiativa constructiva, noi insine nefiind in stare sa facem ceva in sensul asta... ei bine ... rezultatul sta falnic in comment-urile de mai sus... Halal! Romanul nu stie sa aprecieze domnule. Ce va doreati, voi astia care ati sarit ca arsi, geneza pe 1000 de pagini?
17 februarie 2011 la 18:19
Ciresico daca te-ai fi documentat si tu putin despre istoria omenirii si nu doar ai admira un articol bine structurat si plin de informatii ai fi dat si tu un coment demn de aprecieri. Nu este important doar sa citesti un document si sa exclami cat de frumos este redactat. De asta este sectiunea de comentarii sa iti exprimi parerile asupra ideilor din text, eu una gasesc gandirea altora stimulanta, mai ales cand nu merge pe aceeasi lungime de unda cu a mea; ma intereseaza si mai tare sa stiu cum functioneaza modul de gandire al altora, si tocmai faptul ca avem opinii diferite ne indeamna sa cautam dovezi si sa evoluam. Sau in viziunea ta exista o parte care se documenteaza, cum este cel ce a scris postul, si restul oamenilor ar trebui sa fie total de acord doar ca sa pice si mai frumos la vedere? Tocmai parerile diferite, conflictele si conceptiile noastre ne stimuleaza sa aflam cat mai mult despre istorie, geografie, fizica si tot ce ne inconjoara si sa incercam sa fim cat mai buni in ceea ce facem.
20 ianuarie 2014 la 16:45
pfff... alti retarzi ce iti baga pe gat biblia... multumesc frumos pentru articol, mi-a fost foarte util :D