Denumit în multe scrieri �Oraşul de pe Milcov�, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea de astăzi este atestat documentar încă din anul 1574 , (secolul XVI ) dar așezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpăturile arheologice din vatra actuală a orașului atestă existența unei așezări încă din perioada neolitcă, cultura Gumelnița, apoi succesiv dovezi din epoca bronzului, a stăpânirii romane în timpul lui Domițian și Trăian cu evidente influențe ale culturii romane, precum și urme din timpul migrațiilor până în secolul al VI-lea e.n.
Cu ocazia unor săpături arheologice realizate în anul 1977 în partea de sud a orașului au fost descoperite mărturii ale culturii Criș(circa 5000 î.e.n.), un inventar format din fragmente ceramice și unelte șlefuite din rocă dură de diferite mărimi. Tot la Focșani a fost descoperit un tezaur dacic din secolele III-II î.e.n., un tezaur de monede imperiale romane, precum și alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarrmațiilor din secolele II-III e.n.
Prima mențiune documentară a Focșaniului ca târg apare într-un hrisov din 1575 din timpul domniei lui Petru Șchiopu. De la început orașul a fost organizat ca așezare de graniță. De fapt au existat două așezări cu același nume: Focșani-Moldoveni ( capitala ținutului Putna) și Focșani�Munteni ( capitala ținutului Râmnicu Sărat) separate doar printr-un firicel de apă ce se strecura printre case și mahalale și care făcea hotar între pricipate.
Întemeierea târgului Focșani s-a realizat prin unirea așezărilor rurale din zonă. Hotarul s-a menținut până la unirea Țării Românești cu Moldova în 1859 și străbătea orașul de la sud-vest, pe unde se află acum bariera Câmpeneanca , spre nord-est, pe langă cartierul de azi Bahne.
Ca particularitate a apartenenţei Focşanilor la cele două ţări româneşti amintim şi existenţa a două centre economice, care s-au perpetuat până în secolul al XIX-lea : unul în Piaţa Munteniei, în jurul bisericii Sf. Ioan (Piaţa Unirii de azi), construită ca mănăstire de voievodul Ţării Romăneşti Grigore Ghica între 1661 şi 1663, iar altul în partea Moldovei, în jurul fostei biserici �Domnească�, ctitorie a doamnei Dafina, soţia putneanului Dabija-Vodă, începută în 1665, ultimul an de domnie al acestuia.
Prima menţiune privind existenţa unei şcoli în Focşani datează încă de la 15 mai 1634, când este atestată prima şcoală cu limbile de predare slavonă şi greacă, la care a funcţionat, în 1676, şi cronicarul Simion Dascălu. Şcoli apar şi în partea munteană a Focşanilor, pentru că, în 1735, Mânăstirea Sf. Ioan se îndatora a da câte 50 de lei unui învăţător, iar în 1780, unul dintre cei 5 dascăli ai eparhiei Buzăului era la Focşani. În 1803, vistieria Moldovei avea în seama ei, printre alte şcoli, şi pe cea greco-română de la Focşani.
La începutul secolului al XIX-lea se fac progrese însemnate şi în domeniul ocrotirii sănătăţii. În 1803, Focşanii Munteni beneficiau de un medic, iar în anul 1814 şi voievodul Moldovei, Scarlat Calimachi, hotărăşte ca epitropii oraşului să aducă un medic pentru urbe. Acesta trebuia să fie �doftor cu ştiinţă�, să mulţumească toată obştea târgului, să meargă oriunde va fi chemat şi în orice vreme ar fi şi să caute cu toată silinţa şi sârguinţa spre bolnavi, până şi pe cei mai săraci din târgoveţi sau din străini şi drumeţi ce s-ar întâmpla a se îmbolnăvi în trecere. Activitatea medicului era însă dificilă, pentru că în oraş nu se găsea nici o farmacie de unde locuitorii să poată lua �doftorii bune, curate şi îndestule�. Din aceste motive, la stăruinţele repetate ale locuitorilor oraşului, voievodul amintit dă carte domnească în 1816 pentru �înfiinţarea unei spiţerii şi aducerea unui spiţer cu bună ştiinţă şi cu vrednicie spiţărească�.
Dezvoltarea oraşului în secolul al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea nu mai poate fi pusă la îndoială, o dovadă a prosperităţii de atunci constituind-o şi construirea unui număr însemnat de biserici, unele ridicate de breslele de meseriaşi.
În anul 1697 domnul Munteniei , Constantin Basarab Brâncoveanu, face prima canalizare aducând apa potabilă de pe Valea Milcovului, de la Faraoane.
Secolul al XVIII-lea a fost pentru Focșani o perioadă de grele încercări, asupra orașului abătându-se ciuma în 1718, tătarii în 1735 și 1758 și armatele turcești , austriece, și rusești în timpul războaielor dintre anii 1768-1774 și 1787-1792.
La începutul secolului al XIX-lea, cu ocazia evenimentelor din anul 1821 orașul trece prin momente grele fiind incendiat, apoi 1828 asupra sa se abate iar ciuma.
Un moment deosebit în istoria orașului îl constituie perioada Unirii , orșul legându-și numele de acest act național. Prin așezarea sa, Focșaniul determină înființarea aici a Comisiei Centrale care și-a desfășurat lucrările între mai 1859 și 14 februarie 1862.
La 6 iulie 1862 are loc unificarea oficială a administației celor două orașe. Acum iau ființă 3 școlii primare, gimnaziul � Al. I. Cuza� devenit mai târziu liceul �Unirea�.
După cucerirea Independenței și până la primul război mondial ritmul dezvoltării generale a orașului se intensifică, se ridică edificii publice și apar primele lucrări de artă monumentală.
La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focșani, armistițiul între reprezentanții Armatei Române și cei ai Puterii Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a orașului Focșani prin construirea unei uzine electrice, Ateneului Popular, clădirea Băncii Naționale, Palatul Telefoanelor; se îmbunătățește rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua stradală, se construiește Mausoleul Eroilor între anii 1924 - 1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți.Între cele două războaie mondiale Focșaniul trece printr-o perioadă de stagnare generală.
În perioada comunistă orașul cunoaște o dezvoltare planificată. Accentul este pus pe dezvoltarea industrială. Devine reședința județului Vrancea în anul 1968.
Ca zone de agrement se remarcă :
1. Crângul Petrești la 2 km de Focșani pe teritoriul administrativ al comunei Vânători;
2. Plaja Putna;
3. Plaja Milcov .
Alături de aceste zone există și spații protejate cu valoare istorică, culturală și urbanistic- arhitecturală.
0 Response to " Focșani-“Oraşul de pe Milcov” "
Trimiteți un comentariu