Tratatul de la Paris (18/30 martie 1856), în afară de schimbarea regimului juridic internațional al Principatelor, a decis retrocedarea sudului Basarabiei (viitoarele jusdețe Cahul, Ismail și Bolgrad) către Moldova, deși se discutase și retrocedarea Deltei, ajunsă, din nou, în stăpânirea Porții. Nu a fost, categoric, un act de reparație istorică pentru Moldova ( de altfel, acolo ponderea populației românești era cea mai redusă, comparativ cu restul Basarabiei), ci cu scopul clar de a scoate Rusia de la gurile Dunării și din postura de riverană la fluviu. Trasarea graniței terestre, operațiunea anevoioasă întreprinsă de o comisie internațională, a întârziat cu aproape un an de zile introducerea administrației moldovenești, după cum îndată a apărut spinoasa problemă a "coloniilor bulgare", chestiune nerezolvată convenabil până la pierderea din nou, a teritoriului în cauză (1878).
0
comments