M6Hn6mTQZW7TVc6E0RaEenFR2EI iunie 2011 | Știai despre Istorie?

Poziția Poloniei în Tratatele de la Locarno



articol realizat de Munteanu Adrian Alin
Primul Război Mondial s-a încheiat prin semnarea Tratatului de la Versailles între învinși și învingători, un tratat care nu rezolvase adevăratele probleme cu profunde implicații pe scena politcă europeană și nu numai, existente chiar între statele care ieșiseră învingătoare din conflict. Inițial Tratatul de la Versailles era prevăzut ca o pedeapsă din partea învingătorilor pentru rolul Germaniei din război. Franța a fost direct interesată de ocupare militară a zonei occidentale a Rhinului și de posibilitatea creării în Renania a unui stat independent cu speranța ca acestea vor slăbi și mai tare poziția Germaniei. Dar în 1925

Evoluția relațiilor româno-franceze până la începutul sec. al-XX-lea.Origini ale francofoniei în România



articol realizat de Munteanu Adrian Alin 
Veche națiune europeană, inspiratoare a idealurilor înscrise în Declarația universală a drepturilor omului, Franța a exercitat și exercită o puternică influență pe scena internațională. Francofonia este de multe ori redusă la o simplă asociație de vechi colonii franceze. Acest mod de gândire înseamnă o proastă cunoaștere a apariției mișcării francofone și a geopoliticii sale. Unele țări provin într-adevăr din foste colonii, altele fac parte din organizație datorită existenței unor elite franceze. Dacă există un nucleu istoric, acesta a evoluat mult. Astăzi, odată cu încheierea conflictului Est – Vest, regăsim alte rădăcini și identități. Mondializarea este o șansă pentru francofonie deoarece îi permite regăsirea unui orizont adesea uitat pe plan istoric și cultural,

Irakul între 1990/2004: evoluția unui conflict


articol realizat de Munteanu Adrian Alin
Neînțelegerile tribale şi dinastice, care s-au desfășurat de-a lungul secolelor, au marcat puternic Orientul Mijlociu. Disputele istorice și culturale și conflictele pentru controlul resurselor naturale, în condițiile menținerii granițelor trasate de puterile coloniale după primul război mondial, au accentuat tensiunile existente[1].
Ca și în Europa, frontierele actuale din Orientul Mijlociu au rezultat, mai mult sau mai puțin direct, din primul război mondial. În ansamblul ei, harta politică s-a alcătuit fără participarea popoarelor interesate. Din acest punct de vedere, Irakul și Kuweitul sunt produsul unor construcții arbitrare. Liderii statelor din Orientul Mijlociu nu au privit niciodată cu ochi buni amestecul SUA şi cel al Uniunii Sovietice în regiune, însă au căutat să utilizeze disputa dintre cele două superputeri pentru a-şi întări propriile poziţii.

Relațiile lui Ion Ghica cu oamenii politici englezi



articol realizat de Munteanu Adrian Alin
 
Din familia Ghiculeștilor așezați pe pământ românesc încă din secolul al XVII-lea, a izvorât o serie strălucită de reprezentanți ai elitei : de la domnitori, dregători, miniștri, politicieni, diplomați, militari și până la oameni de știință și de cultură, iubitori ai artelor și frumosului.
Începutul Ghiculeștilor – la origine albanezi – poate fi stabilit cu oarecare aproximație a fi din Macedonia în orașul numit în Evul Mediu Veles, apoi în cinstea familiei de mari viziri otomani, schimbat în Köprülü întemeietor, la rândul său, al marei familii de viziri otomani purtând același nume, care i-ar fi ajutat în ascensiunea socială[1].  Gheorghe Ghica, născut pe la 1598, este primul Ghica de origine albaneză, care s-a instalat în Moldova înainte de octombrie 1624 intrând în randul dregătorilor

Războiul din Vietnam




articol realizat de Munteanu Adrian Alin
  Cadrul: Războiul Rece  

Acest articol este unul foarte interesant și care ridică probleme și în ziua de azi. Am adăugat și un documentar foarte bun la sfârșit. Aștept aprecierile dumneavoastră și eventuale completări.
Denumirea  de Război Rece reprezintă termenul general pentru conflictul politic, ideologic, strategic și militar de după 1945 dintre aliații ocidentali-conduși de Statele Unite- pe de o parte, și de Uniunea Sovietică și alte țări comuniste, pe de altă parte[1]. "Războiul Rece" a dominat politica externă a SUA și a URSS.
La sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial lumea se îndrepta către bipolarism în sistemul relaţiilor internaţionale. SUA, care, împinse de împrejurări au fost determinate să-şi exercite "leader ship"-ul asupra "lumii libere" şi şi-a asumat responsabilităţile majore în sânul Alianţei Atlantice.